'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


vineri, 9 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZIUA 9

Ieri dimineață, uitându-mă pe geam și văzând cu câtă grație zboară pungile purtate de vântul puternic, am decis să las copiii să doarmă mai mult și să nu mai mergem la școală.

Nu mi-a fost niciodată frică de frig. Un pic de ger pișcător de obrăjori și năsucuri chiar cred că prinde bine. Cu vântul, însă, e altă poveste. Când e puternic, fie el rece sau cald, prefer să stau în casă. Nu pentru că mi-ar strica inexistenta coafură, ci din cauza tuturor minunățiilor pe care le poartă el de colo colo, minunății avide de a se lipi de organisme mai mult sau mai puțin vulnerabile.

Într-o perioadă cu vânt cald am răcit noi în această toamnă. Au fost 2 zile călduroase, cu vânt destul de puternic și toți trei ne-am trezit cu nasuri curgătoare, eu și David și cu o ușoară durere de gât. A trecut ușor, n-au fost alte simptome, dar nici măcar temperaturile sub 0 grade, la care ne expunem des în ultimul timp, nu ne-au afectat cum au făcut-o cele 2 zile de vânt.

Sigur că, stând acasă, am făcut și un mic plan de bătaie, să recuperăm din activitățile pe care le-am omis în timpul săptămânii.

Eu am avut de organizat un dulap-cămară răvășit, în timp ce David se punea la punct cu ultimele aventuri ale Piraților de nicăieri și ale Prințesei Sofia. Eliza mișuna de ici colo, fascinată de fiecare lucru pe care-l găsea în calea ei.

La un moment dat am închis televizorul și ne-am apucat de meșterit un aluat din făină și sare, pentru a face figurine pe care să le transformăm apoi în ornamente pentru brad.

Pentru rețetă m-am inspirat de aici și de aici dar nu am respectat niciuna din ele. Din experiențele trecute știu că sarea înmoaie mult aluatul, de aceea, am decis să pun mai multă făină. De asemenea, în funcție de tipul de făină uneori se absoarbe mai multă apă, uneori mai puțină.
Am adaptat și modul de măsurare a ingredientelor:
- 1 măsură sare fină (cană, ceașcă, pahar, orice se poate folosi pentru măsurarea ingredientelor)
- 1+1,5 sau chiar 2 măsuri făină
- Apă călduță până se ajunge la consistența dorită a aluatului
- 1-2 linguri de ulei, în funcție de cantitatea de făină (la cam o cană de făină, eu am pus o singură lingură de ulei)
Glicerină nu am avut. Nu știu exact care e rolul ei în acest aluat, dar nouă ne-au ieșit frumoase figurinele și fără ea.

Am amestecat toate ingredientele (apa turnată treptat, dacă scopați prea multă și e prea moale aluatul, mai adăugați făină). David s-a ocupat de omogenizare.

Undeva citisem că aluatul trebuie să stea un pic înainte de a fi folosit. L-am lăsat de nevoie, că li s-a făcut foame copiilor și a trebuit să bucătăresc un pic.

Cu burțile pline, ne-am apucat apoi de lucru.
Am tăiat forme direct pe hârtia de copt pentru că se desprind greu de pe suprafața de lucru și se deformează. 


Nu prea i-a plăcut activitatea asta lui David. I-ar fi plăcut ca aluatul să nu se lipească așa de masă, să fie mai ferm, ca o plastilină. poate trebuia să pun mai multă făină. Testez la următoarea tură.
Am reușit, totuși, să umplem tava cu figurine, pe care le-am pus apoi la cuptor, la foc mic, cu ușa întredeschisă până s-au întărit.


Forma cea mare, cu amprenta Elizei, s-a rupt. A vrut să vadă David cât e de rezistentă. Nu a fost. S-a spart în vreo șapte bucăți din care David a improvizat un puzzle. Bun și așa.

Azi avem în plan să le pictăm figurinele și să începem să meșterim decorațiunile.

Ziua am încheiat-o vizionând partea a doua din Noi, cei din linia întâi. Începând cu această vacanță, am inaugurat Zilele filmelor românești la noi în familie. În zilele când timpul ne permite, vedem filme vechi românești. Multe sunt foarte frumoase, îmi amintesc că eu le-am urmărit cu plăcere în trecut și mi-aș dori să șe vadă și copiii mei.

joi, 8 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZIUA 8

Am ajuns la concluzia că în timpul săptămânii nu prea avem timp de activități.
Ajungem destul de târziu de la școală, până ne schimbăm, până mâncăm, până mai strâng una, alta se face ora de culcare. Așa că am lăsat activitățile mai complexe pentru week-end. Seara citim din cărticelele calendarului de advent (eu din calendarul Elizei, David din al lui), povestim, jucăm cărți sau alte jocuri liniștitoare.

Ieri am jucat spânzurătoarea. E unul dintre jocurile preferate ale lui  David.
Acum ceva timp am găsit în Lidl folie de tablă albă. O parte din ea am lipit-o pe masă, o parte pe perete. Folosim cariocile pentru tablă albă, care se șterg ușor și ne e mai ușor așa.

Dacă nu aș fi găsit această soluție, tare mă tem că, în ritmul în care scrie David pe pereți, acum nu am mai fi avut loc pentru asemenea activități. În apărarea lui, trebuie să spun că nu mâzgălește.Scrie literele pe care le-a învățat la școală, îmi explică cum se fac adunările și scăderile cu trecere peste ordin făcând scheme așa cum l-au învățat doamnele, jucăm X și 0, spânzurătoarea și altele asemenea.

Pentru jocul de ieri am ales ca temă iarna și Crăciunul. Nu a fost o idee foarte inspirată, soluțiile erau foarte la îndemână, uneori dădeam răspunsul corect din start, dar ne-am distrat.






Spânzurătoarea este un joc foarte bun pentru copiii de vârsta lui David. Am observat că îl ajută să învețe alfabetul în ordinea corectă (la școală au o altă ordine, care îi ajută să formeze cuvinte și propoziții), îi îmbogățește vocabularul, el fiind mereu în căutarea unor cuvinte complicate, cu care să mă încuie, mă ajută să identific eventuale probleme de înțelegere a unor grupuri de litere și să-l ajut să scrie și să pronunțe corect unele cuvinte. Plus că e distractiv

miercuri, 7 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZILELE 6 ȘI 7

Ieri David a mers la baschet, Am venit târziu de la școală și nu am avut timp de activități.
Am reușit, totuși, să zărim din microbuz luminile din oraș. Așteptăm să prindem prilejul de a merge în centru să vedem patinoarul și chioșcurile cu produse tradiționale

Azi dimineață ne-a așteptat afară o surpriză: un strat proaspăt (chiar dacă subțirel) de zăpadă. În consecință, am decis că azi e zi de joacă în zăpadă.

Pe drumul spre școală ne-am bucurat să facem urme pe zăpadă




După amiază zăpada se mai topise, dar copiii tot au găsit destulă ca să se bulgărească.















În mod ciudat (sau nu), zăpada asta a adus și mult calm între noi. Dimineață nu ne-am mai certat grăbindu-ne la microbuz. Am stat și ne-am bucurat de zăpadă, chiar dacă nu am prins autobuzul de 7.30 și a trebuit să mergem cu cel de 7.45 (am întârziat un pic, dar nu am fost singurii).

La întoarcere, nu m-a deranjat rămânem mai mult în curtea școlii (de obicei nu prea am răbdare). Chiar m-am bucurat și eu de râsetele tuturor, de o fetiță ce-și bulgărea bunicul, ce copiii care regretau că nu-și luaseră mănușile dar s-au descurcat și fără ele.






luni, 5 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZIUA 5

Nu știu când vine Moș Nicolae la voi, dar la noi a venit deja, când David era la școală. Probabil că s-a gândit că mâine dimineață băiatul nu va avea timp să se joace cu ce primește și a vrut să-i dea răgaz să se bucure de cadouri.

Cam așa arăta raftul de papuci când David a intrat în casă


Bucurie mare și nerăbdare să vadă dacă a primit ceea ce și-a dorit



David a vrut mult, mult, mult, o cutiuță de imitație de lego Minecraft în care Steeve să aibă armură. De fiecare dată când avea ceva bani, băteam orașul în lung și în lat căutând așa ceva. Nu am găsit nicăieri. Ei bine, se pare că Moșul a fost mai norocos 


Al doilea cadou al lui David:



 

Se pare că și eu am fost cuminte


Am primit cartea  Miercuri respirăm  a Ioanei Macoveiciuc


Și nu oricum, cu dedicație din partea autoarei


Cadoul Elizei l-a deschis tot David


Un alt Calendar de advent. Moșul nu a putut alege așa că le-a adus pe amândouă


Gata, am deschis cadourile, să trecem la asamblare



În afară de aceste cadouri, pentru că David a spus răspicat că el nu vrea dulciuri,  moșul a descărcat în ghetuțele tuturor o mulțime de portocale și clementine.
- Ce bine, a zis David. Avem cu ce să facem suc mult timp de acum încolo. Mami, sunt cele mai faine cadouri pe care le puteam primi!

Vouă ce v-a adus Moșul?

duminică, 4 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZIUA 4

Ieri am fost invitați la masă la mătușa mea, nașa Elizei. Cât mâncam noi, Moș Nicolae s-a strecurat în casă și a pus în papuci cadouri. David a primit un ursuleț de pluș și o floricică din lemn, care trebuia pictată.

Pentru că ieri eram obosiți și era prea entuziasmat de cărțile Disney, am lăsat pe astăzi această activitate.
Acesta este setul:



Iar acesta e David la lucru




Și rezultatul:


Spre seară am zărit ideea felicitărilor cu amprentă   de la Sărbători cu amprentă și mi s-a părut minunată. David a fost și el încântat, așa că am început să lucrăm la felicitări. Le vom definitiva săptămâna viitoare. În ultimii ani nu am reușit să trimitem felicitări. Anul acesta o vom face.


Și, pentru că a prins gustul desenului, înainte de culcare David a decis să facă și un pic de body-painting:



sâmbătă, 3 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZIUA 3

E prima dată când David își dorește ceva din promoțiile cu puncte de la Penny. De când a văzut cărțile Disney, visează la ele, îmi spune cum le va citi singur și cum sunt bune și pentru Eliza, pentru că sunt și cărți cu prințese. Ba chiar a spus că va plăti diferența din banii lui.

De-a lungul ultimelor două săptămâni, cu ajutorul unor prietene care ne-au cedat câteva puncte, am reușit să umplem un talon.

Azi, tati s-a întâlnit cu Moș Nicolae (știm că e mai devreme, dar anul ăsta moșii sunt cam haotici și vin în mai multe locuri și în mai multe zile) care i-a dat pentru David banii ce mai trebuiau pentru a putea cumpăra cărțile.

Sigur că n-a mai avut răbdare și, chiar dacă am avut o zi plină și era foarte obosit, am mers să le luăm.


Le-a răsfoit și a decis că îi plac foarte mult. 


vineri, 2 decembrie 2016

ÎN AȘTEPTAREA CRĂCIUNULUI - ZIUA 2


De ceva timp David mă bătea la cap să-i fac suc din portocale. Mi se părea un proces prea complicat, așa că am tot amânat.

Săptămâna trecută, însă, am prins o ofertă foarte bună la un storcător  de citrice. N-am stat pe gânduri și l-am luat. Când i l-am dat a fost atât de bucuros încât a declarat că e cel mai frumos cadou de Crăciun pe care-l putea primi.

Drept consecință, în fiecare zi își face câte un pahar de suc (ar vrea el mai multe, dar prefer să-l văd mâncând și fructele întregi). Azi a dorit să vă arate și vouă cum se face un suc de citrice.

Pentru acest suc David a folosit o portocală mare și trei clementine

Întâi a spălat fructele


apoi le-a tăiat


le-a stors



a vrut și jumătate de lămâie în suc



și a fost foarte mândru de rezultat

 

și, ca orice bucătar responsabil, a spălat și ustensilele folosite



mmm, ce bunătate!