'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


marți, 8 martie 2011

DESPRE AVORTURI

Spun de la inceput ca nu vreau sa judec pe nimeni. Ba chiar nu am inca o idee clara despre ce cred despre avorturi (despre cele facute de alte femei, pentru ca in ce ma priveste avortul n-ar fi o optiune decat in cine stie ce probleme medicale serioase).

Sunt impartita in mai multe directii. Femei dragi mie au facut asta cel putin o data in viata si nu mi-s mai putin dragi din cauza asta.
Alte femei, la fel de dragi, sunt total impotriva avorturilor si pot argumenta alegerea lor cu vehementa.


Am auzit, de-a lungul timpului, tot felul de povesti spuse din punctul de vedere al femeilor. Povesti despre suferinta, despre lipsuri materiale, despre inconstienta varstei prea timpurii (desi, avand in vedere ca metodele contraceptive nu mai sunt un secret, inca nu pot intelege pe deplin de ce avorturile sunt in numar atat de mare). Unele femei sunt impacate cu alegerile facute, altele regreta toata viata ziua aceea in care au pasit in cabinetul medicului.

Pana acum, nu m-am uitat la poze sau filme despre avorturi. Pur si simplu consideram ca am ceva mai bun de facut atata timp cat eu nu-mi doresc sa fac asa ceva vreodata.
Azi, insa, m-am lasat dusa de val. Citind postarea Ralucai, am zis ca pot sacrifica 4 minute din timpul meu ca sa vad despre ce e vorba in unul dintre filmulete. Iar decizia mea de a evita cu orice pret un avort, si-a gasit jusificare.


E prima poveste pe care o vad spusa din punctul de vedere al copilului. Probabil mai sunt multe asemenea, dar nu m-au interesat pana acum. Ce imi place, e ca e simpla. Scurt si la obiect: uite, asta inseamna un avort. Eu chiar nu stiam ce se petrece in timpul unui avort, asa cum, probabil, multi altii nu stiu.

Filmul e vechi. Poate ca intre timp s-au mai modificat procedurile. Sau poate nu, avand in vedere ca denumirile au ramas aceleasi.
Oricum, m-a impresionat si am simtit nevoia sa vi-l arat si voua. Nu pentru a arata cu degetul, nici pentru a face pe cineva sa se simta prost sau sa trezesc amintiri triste.


Privindu-l mi-am amintit de prima intrebare care mi-a fost pusa cand m-am dus sa-mi fac programare la ginecolog pentru a incepe urmarirea sarcinii. “Si vreti sa-l pastrati?”. M-a urmarit mult timp intrebarea asta. Cum sa nu-l pastrez, cand mi l-am dorit atat de mult? Cum putea crede asistenta aia ca nu imi doresc copilul, cand toata fiinta mea radia de emotie si eram toata un zambet cand am intrat in cabinet si am cerut sa mi se faca programare? A devenit asa frecvent avortul incat intrebarea asta se pune oricui? Sunt atat de multe fetele care renunta la sarcina incat cele care isi doresc s-o pastreze devin exceptii?

Nu, nu reusesc sa inteleg de ce e mai usor sa risti sa ajungi la un avort decat sa te protejezi cu ceva care nu e nici pe departe atat de traumatizant ca avortul. Traumatizant atat pentru femeie cat si pentru copil.

Filmuletul il gasiti aici.


Iar pe blogul Ralucai gasiti mai multe linkuri.
http://alexcreste.blogspot.com/2011/03/despre-avorturi.html

PS. Mi-am amintit un alt motiv pentru care am vrut sa scriu postarea asta. Pentru usurinta cu care atatia barbati trimit femeile la doctor sa “scape” de sarcina pe care ei n-o doresc. Si pentru faptul ca multi dintre ei isi “pun palaria” si dispar, dand vina tot pe femei pentru fuga lor, ca doar ele au ales sa pastreze copilul.
Da, de 8 martie, lor, barbatilor acestora, le dedic postarea asta. Si-i invit sa vada si filmuletul asta.
http://www.strigatulmut.ro/

11 comentarii:

Raluca spunea...

Ai dreptate, barbatii sunt foarte vinovati! Si cei multi care indeamna, si cei multi care fug de responsabilitate.

Mi se pare ingrozitor sa se ajunga la cabinetele ginecologice sa fie intrebate mamele ca la magazin daca vor marfa sau nu... Ingrozitor unde am ajuns noi omenirea...

Te pup, Madi!

Anonim spunea...

Nu barbatii sunt vinovati.

Caci, dupa cum se stie, contraceptia e DOAR grija femeii.

madi spunea...

Am spus candva ca nu mai public comentariile anonime, dar azi nu ma tin de cuvant.

Eu cred ca esti unul din ACEI barbati. Sau replica ta e doar ironica.

Sexul se face in doi, deci responsabilitatea se imparte la doi.

Daca vrei sa mai lasi comentarii, te rog semneaza-te, altfel nu vor fi publicate.

Gonzo spunea...

Si iata cum Domnul Anonim defineste ideea total gresita sustinuta, din pacate, de fff multi "gentlemeni". E foarte simplu sa scapi de responsabilitati, dar oare chiar se scapa cu aceasta fraza? Eu cred ca responsabilitatea exista chiar daca vrem sa ne o asumam sau nu.
Am reusit cu greu sa ma uit la filmulete si am pielea gaina pe mine si acum cand scriu.Este revoltator!!!!!!

Gonzonica spunea...

Mai sa fie, chiar asa? Contraceptia e DOAR in grija femeii? De ce?
Eu pot sa iti spun Domnule Anonim, caci responsabilitatea exista de ambele parti chiar daca vrei sau nu sa ti-o asumi.
Cat despre filmulet,mi s-a facut pielea gaina si nu am sa inteleg nicioadata cum o femeie poate decide sa isi ucida propriul copil.

Madi, pupici!

ayandari spunea...

Ingrozitor, mi-au dat lacrimile si pielea mi s-a facut de gaina.E infiorator!

Iglitza spunea...

faptul ca te pronunti vehement impotriva avortului nu inseamna ca o judeci pe cea care a ales asta. judeci fapta, nu omul. indiferent ce se afla in spatele alegerii, actul in sine e de o barbaritate atat de feroce ca incepi sa te intrebi, de fapt, ce inseamna a fi uman.
ma intreb si cum poate ramane cineva intreg la cap dupa ce trece prin asta, sau ce doaga iti lipseste, sa nu te cutremure numai gandul... ori cum pot medicii practica asta ca pe o nimica toata.
mi separe scarbos cum societatea mascheaza atrocitatea actului in spatele aclamatului drept la alegere. serios acum... cum se fac copiii? a, da, prin sex! ai facut sex si ai ramas gravida? wow, ce soc! stiai de si aveai acces la metode contraceptive? daca da, fuck of si responsabilizeaza-te. un copil e un prilej excelent pentru asta.
si la fel de scarbos e cum pentru cei mai multi ideea de abstinenta suna aberant, dar in schimb, ideea de a te scarmani pe dinauntru cu o chiureta reprezinta o optiune normala.

madi spunea...

iglitza, eu ma gandesc ca mai mult de 90% dintre femeile care aleg sa faca avort nu stiu ce inseamna el de fapt. Eu spun sincer ca am aflat in ziua in care am scris postarea asta.
Despre barbati nu mai vorbesc. Probabil si mai putini stiu cum decurge o sarcina si cat de dezvoltat e fatul in momentul avortului.

Iglitza spunea...

cand in jurul nostru problema este tratata ca si ceva normal, firesc, te pacalesti ca asa ar fi. numai ca normal este ca la un mom dat sa vrei sa stii mai mult, sa iti formezi o parere proprie sau sa intelegi macar de ce sunt cei impotriva atat de impotriva.

cat de dezvoltat e embrionul in momentul avortului mi se pare irelevant. din momentul zero, ceea ce s-a format contine informatia genetica (pardon) completa pentru o noua persoana intreaga, unica. si din ghemotocul de o saptamana si din embrionul/fatul de 12/20/32 saptamani se naste acelasi om. deci care e diferenta? constiinta se pare ca functioneaza la gramaj. daca nu e depistabil cu ochiul liber, il maturam mai usor sub covor...

Laura spunea...

Eu clar sunt contra avortului - motive religioase in primul rand - n-o sa ma uit la film, stiu clar ca ma va ingrozi si ma va urmari zile intregi vederea lui. Incerc sa nu judec persoanele care fac asta si totusi- sunt persoane care fac asta nu o data ci de patru - cinci ori - si tot nu se invata minte, pe mine genul asta de persoane ma zguduie. Si societatea e foarte ciudata - daca cineva omoara un bebelus dupa ce s-a nascut e pruncucidere daca il omori inainte de a se naste, e perfect legal - desi in fond e aceeasi persoana, diferenta e doar de timp. Am vazut si un episod de-a dreptul...socant "Lege si ordine" cred, era un sot inselat si care credea ca sotia era gravida cu amantul, a atacat-o si i-a facut un fel de cezariana , a fugit cu copilul care a fost gasit apoi mort. In fine, se afla cine a facut-o, sa-l duca in judecata, sotul foarte relaxat se apara zicand ca bebe era mort cand l-a scos din burta mamei. Procuroarea se face mica mica si zice ca nu-l poate acuza de omor - de ce? Pentru ca doctorul legist spunea ca nu poate dovedi ca bebe nu murise deja inainte de a fi scos si ca atare ar fi avort si avortul nu se pedepseste. Hilar! De parca moartea copilasului nu fusese provocata de chiar atacul barbatului. Intr-un final barbatul tot si-a primit pedeapsa: a aflat ca potrivit analizelor era tatal copilului pe care-l omorase. Sa vezi ce fata ingrozita a facut.

madi spunea...

Laura, eu pana acum nu intelegeam motivele religioase. Acum le inteleg.