'Spui că e obositor să fii alături de copii.Ai dreptate. Și adaugi: fiindcă trebuie să te cobori la nivelul lor, să te apleci, să te înclini, să te încovoiezi, să te faci mic. Aici însă greșești. Nu asta te obosește cel mai mult, ci faptul că ești obligat să te ridici la înălțimea sentimentelor lor. Să te întinzi, să te alungești, să te ridici pe vârfurile picioarelor. Ca să nu-i rănești.' Janusz Korczak

"Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i ce e de folos, fiți drepți și-ți vedea că nu-s sălbatici. Schimbați-le des ocupația, jucați-vă cu ei, căci între copii trebuie să fii și tu copil. Nu vă vărsați veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat" (Ion Creangă)

"Cea mai bogata mostenire pe care parintii pot sa o lase copiilor este copilaria fericita, plina de amintiri tandre despre tatal si mama lor. Aceasta va lumina zilele care vin, ii va pazi de ispite si-i va ajuta in incercarile vietii de zi cu zi dupa ce vor parasi casa parinteasca.
Parintii trebuie sa fie asa cum vor sa-i vada pe copiii lor, ci nu cu vorba, ci cu fapta. Ei trebuie sa-si invete copiii prin exemplul vietii lor."
(Sfanta Mucenita Alexandra, Imparateasa Rusiei)


miercuri, 6 iunie 2012

CULINARE

Mânca papanași. A văzut borcanul de muștar și a cerut să mănânce cu papanași.
- Dar nu e bun, sărim eu și tati din reflex (mda, mai avem probleme din astea de condiționare gratuită)
- Ba da, e bun, zice el.
- Bine, încearcă.
Îi pun într-o farfurioară un pic de muștar, el întinge cu papanașul, mușcă, mestecă satisfăcut.
- Chiar îți place? întrebăm noi cu evidentă expresie de dezgust pe față.
- Daaa, răspunde el.
A mâncat vreo 7 papanași asa (ce-i drept, erau micuți). Ultimul l-a lăsat mâncat doar pe jumătate și a declarat:
- Nu e bun!

2 comentarii:

Ceska777 spunea...

I-a trebuit ceva pana s-a convins ca nu se asorteaza papanasii cu mustarul :-))))

madi spunea...

:))) cam asa ceva